„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? Pentru ce stai departe de mântuirea mea de cuvintele geamătului meu?” (v.1)Pentru lectură și meditație – Psalmul 22: 1-24Luca 24:13-36; Rom. 12:17
1. De ce a putut Isus răspunde acestor ucenici?
2. Care a fost rezultatul?Ieri am încheiat meditația noastră spunând că Dumnezeu este mai răbdător și mai tolerant decât poporul Său. Nu trebuie decât să ne uităm la felul cum Habacuc a protestat împotriva lui Dumnezeu și vom vedea acest lucru. Lucrul pe care trebuie să-l învățăm despre Dumnezeu este următorul: El preferă să fim realiști decât să pretindem că suntem ce nu suntem. Fii sigur de acest lucru: de obicei există la baza confuziei un element de mânie. S-ar putea să nu se vadă, dar el este acolo.
Îmi amintesc cum, cu o anumită ocazie, cineva-mi spunea că tocmai trecuse printr-o „revoluție spirituală”. După ce am insistat să-mi împărtășească experiența sa, mi-a spus că toată viața lui a fost învățat să creadă că lui Dumnezeu trebuie să I se adreseze pe un ton politicos și niciodată să nu dea drumul sentimentelor de frustrare și mânie. Dar într-o zi, în timp ce trecea printr-o perioadă de confuzie spirituală, a uitat de el însuși și într-un limbaj lipsit de orice propoziții pioase i-a spus lui Dumnezeu exact ce a gândit despre El și despre felul cum stăpânește El lumea.
Timp de două ore, el s-a certat cu Dumnezeu și după ce a terminat, Domnul i-a zis: „Cred că niciodată n-ai vrea să-ți vorbească cineva în felul acesta, nu-i așa? De ce? Pentru că tu nu poți vedea în adâncul inimii cuiva. Dar Eu văd totul – durerea, rănirea și mânia. Te iubesc și te înțeleg”. Răspunsul plin de duioșie al Domnului l-a frânt pe acel om și au urmat trei zile de comuniune cu Dumnezeu care au produs în el cea mai adâncă transformare spirituală. Dumnezeu răspunde întotdeauna realității – chiar și când realitatea respectivă este înăbușită de sentimente de mânie și de rănire.O Dumnezeule, ceva arde în conștiința mea – Tu ești un Dumnezeu căruia îi place realitatea. Ajută-mă să fiu o persoană reală – fără nici un subterfugiu, fără lucruri suspecte, fără pretenții. Cer aceasta în numele prețios al lui Isus. Amin.
Lasă un răspuns